Info Sud-Est a consemnat interviuri cu ambasadorii Armeniei și Azerbaidjanului despre conflictul care durează de 30 de ani între cele două state. (Mai multe detalii aici)
Citiți mai jos interviul cu E.S. dr. Huseyn N. Najafov, ambasadorul Azerbaidjanului în România iar AICI interviul cu E.S. Sergey Minasyan, ambasadorul Armeniei în România.
ISE: În ultima perioadă, din nou s-au auzit armele la frontiera dintre Armenia şi Azerbaidjan. Un motiv principal al conflictului este Nagorno-Karabah. Ce ar trebui să ştie un cititor român despre Nagorno-Karabah, aşa cum relatează un oficial al părții azerbaidjene?
Dr. Huseyn N. NAJAFOV: Actuala escaladare a frontierei de stat azerbaidjano-armene din regiunea Tovuz trebuie privită în contextul conflictului armeano-azerbaidjan din Nagorno-Karabah. Lupta dintre Azerbaidjan și Armenia este o consecință a acestui conflict.
Ca urmare a agresiunii militare a Armeniei din 1991-1994 a fost ocupat 20% din teritoriul Republicii Azerbaidjan, Nagorno-Karabah și șapte regiuni adiacente. Peste un milion de azerbaidjeni au devenit refugiați și persoane strămutate intern, peste 20 de mii de persoane au murit, 50 de mii de persoane au fost rănite sau au devenit invalide, 5 mii de persoane au dispărut.
În data de 12 mai 1994, s-a ajuns la un acord de încetare a focului.
Până în prezent, Consiliul Europei, Parlamentul European și multe alte organizații internaționale autoritare au adoptat diverse rezoluții și decizii privind soluționarea conflictului în cadrul integrității teritoriale și suveranității țării noastre. Poziția noastră veridică este exprimată în fiecare dintre aceste documente. Nici o țară din lume, printre care și Armenia, nu recunoaște regimul din Nagorno-Karabah ca o entitate independentă. Aceasta este realitatea. Comunitatea internațională susține o soluționare justă și pașnică a conflictului bazat pe integritatea teritorială, normele și principiile dreptului internațional.
